Mă obosește agitația browniana din aceste zile, când toată lumea gonește încolo și-ncoace, neacceptând că pot veni sărbătorile de iarnă fără brad, fără Moș Crăciun, fără mese îmbelșugate.
De fiecare dată am revenit acasă, trasă de mână de-un copil căruia i se făcea subit dor de liniștea unui Crăciun din vremuri trecute, încărcat de sfințenie pură, luminat de suflete curate, plin de bunătate și de bucurie.
Copilul acesta, eu cea de ieri, nu se bucură de marea de lumină în care este inundat azi orașul, nici de brazii imenși împodobiți cu instalații multicolore, nu se bucură nici la vederea rafturilor încărcate de jucării, nici a galantarelor cu de toate, nici măcar de miile de Moși Crăciun, care parcă au invadat orașul, țara, planeta.
El se întoarce, undeva, în trecut, unde Crăciunul începea cu Steaua din Ajun, ce vestea nașterea Pruncului Sfânt, continuând cu magia colindelor din casă în casă, colinde răsplătite cu mere, nuci, colăcei, cu toți ai casei adunați în jurul mesei, bucurându-se de darurile găsite sub brad, sau sub pernă, atunci când nu exista brad.
Lui îi este dor de Moș… Gerilă și caută peste tot moșul acela atipic, care nu venea din Laponia, ci trăia printre noi, știindu-ne dorințele, visele, moș pe care nu l-a văzut nimeni niciodată, care nu avea prea mulți bani în buzunare, dar care găsea totdeauna ceva de adus la copii sărmani, punând alături de șosetele croșetate, suflet, mult suflet.
Copilul acela, de ieri, sunt eu, cea de azi, căruia îi este tare dor de Moș Gerilă,chiar dacă acum, sub potopul de lumină artificială, pare demodat. Fetița de ieri, în fiecare an, îl caută și-l aduce din trecut, mulțumindu-i pentru pașii adânc imprimați în oaza de fericire care a fost copilăria mea.
A fost un moș sărac totdeauna, dar m-a învățat un mare lucru … cum poți face din orice zi un Crăciun, indiferent de anotimp. Dăruind, dăruind, dăruind.
Am totuși o dilemă… dar, dacă Moș Gerilă a emigrat în Laponia și s-a deghizat acum în Moș Crăciun! Mă gândesc, că prea are în sac, tot ce am visat pe când eram copil sărac.
Crăciun Fericit!
Sursa poza- formula as
sursa celor 12 cuvinte – Eddy
Sărbători fericite!
Multumesc, asemeni și ție!
Şi mie mi-e dor de Crăciunurile de altădată şi de Moş Gerilă.
Cât despre dilema ta, şi eu aveam una în copilărie. De ce îi spuneau ai mei Moş Crăciun, iar altminteri i se spunea Moş Gerilă? Oare erau doi? Până la urmă, o mătuşă de-a mea mi-a dat răspunsul. Are, ca noi toţi, două nume, unul de botez şi unul de familei, îl cheamă Gerilă Crăciun. Sau Crăciun Gerilă, nu mai ţin minte.
Am greşit, am scris “familei” în loc de “familie”.
Scuze.
Dacă spui tu, eu te cred, pentru că la povesti, tu te pricepi cel mai bine! Sarbători cu bine, iți doresc!
Mulţumesc, asemenea!
Craciun fericit!
Sarbatori cu bine, Bianca draga!
Ca intotdeauna, superb Maya!
Sarbatori fericite si un nou an cu tot ceea ce-ti doresti!
Craciun fericit, draga Maya!
Petreceri frumoase de sfarsit de an!
La Multi Ani cu sanatate, bucurii, impliniri!
Mulțumesc, Suzana! Asemeni și ție, cu implinirea a tot ce visezi!
Crăciun fericit, Maya!
Multumesc frumos, draga mea… de la capatul curcubeului!La multi ani!
La mulți ani!
Offf, și copilului din mine îi este dor de un Crăciun de altă dată, cu multă zăpadă…
La multi ani, Mâzgâlica! Dincolo de zăpadă, mie mi-e dor de un anume aer. Aerul acela mirosind a curat.Copilul din tine știe despre ce vorbesc!