Și prea târziu de aș ajunge
Și n-ar mai fi un bob în urma de răzor,
Aș cauta un înger care plânge,
Din lacrima lui pură, te-aș întrupa izvor.

Și te-aș sorbi cu sete, și mi-ai fi
Agheasmă sfântă de iertare,
Păgână, m-aș spăla în fiecare zi
Cu apa ta izbăvitoare.

Curată apoi, m-aș face catedrală
Să te zidesc în mine, lumină să respir,
Ca apa ta să fie sub bolta-mi siderală
Din lacrimă de sfânt, izvorul meu de mir.

Pedeapsa nr.6