Încerc să-mi reamintesc

la ce pagina am rămas,

când am început să iubesc.

Era o pagină cu o păpușă

pe care am părăsit-o,

trăgând după mine o ușă,

În ziua când a-nceput să cadă

din ochi cenușii, fluturi

albi și puri în loc de zăpadă.

Pași grăbiți înspre-o zare,

prim popas printre flori de cais,

înger răstignit în ninsoare.

Primul zbor, primul mac răsărit,

nopți albite de dor,

mâini de ger pe un umăr rănit.

A urmat primul pas înapoi,

rătăcirea în alb,

departe de mine, departe de noi.