Viața ca un joc

Viața ca un joc, cu zar măsluit
Os far’ de noroc.

Rol cu partitură, fără de soroc
început c-un zâmbet
și sfârșind cu ură .

Joc la cacialma, mincinos surâs
Lacrimă ascunsă
după falsul râs.

Scene măsluite, jocuri neloiale
potul cel mai mare
  e de trei parale.

Fulul de juveți dansând menuet
cu dame de mână
în rol desuet .

Chintele royale, când le ai pe toate
E deșertăciune…
Sunt doar chinte sparte.

Un careu de popi, ce cântă aminuri
termina un rol
fals în false chinuri.

Un rol pe scena Irealiei

18 thoughts on “Viața ca un joc

  1. Maia, bine-ai venit!
    Mi-ar plăcea să-ți dau replica, în versuri, cu părțile bune, care scapă de sub incidența măsluirii, dar mă oprește lipsa mea de aptitudini în versificații, așa că, decât să scriu o desuetudine, te invit, într-o zi cu soare, s-o faci tot tu. Vrei?

    • Viața ca un joc

      Nedreaptă e piesa propusă
      Un fel de șah ne este viața
      Condusă ni-i de-o piesă dusă
      Cu toții apărăm paiața,
      Pe regale cel puturos.
      Il apărăm cu viața noastră
      Tot alergând în sus și-n jos
      Pierim cu toții-n lupta astă
      Suntem numiți cal, turn, regină
      Sau chiar nebuni ori doar pioni
      Ne-or lua și aurul din mină
      Si vom rămâne… pietoni.
      Carnet, doar el să ne conducă
      Va poseda iar pentru noi
      Rămâne-va curând doar netul
      In care să ne dăm vioi

    • ……………………………………………………
      Viața-i o scenă, decorul se schimbă mereu
      Sunt magician, bufon, actor, dar cel mai des
      Am un rol adevărat. Sunt EU.

  2. Deșertăciune e viața,
    Ca un joc de noroc,
    În care dama nu-ți aduce doar frumos,
    În care fericirea pare vis depărtat,
    Iar șansa este singurul păcat.

    • O scenă-i viața și timpu-i un decor
      în care ne producem noi, actorii
      un Regizor și un sufleur
      ne scrie rolul dragostei și-al întâmplării.

  3. Viaţa este toată-un joc
    Unde poţi avea noroc
    Dar şi milioane
    De ghinioane
    Unii,puţini, îl joacă corect
    Alţii, mulţi, trişează infect

  4. Aşadar şi din păcate
    Nu mulţi au fost pe Marte

    Nu vreau să scuz pe nimeni, cu atât mai puţin pe mine. Eu am făcut greşeala de a nu citi tot şi de a posta un comentariu la repezeală! Eram pe fugă!
    Apropo, ce vor purta în tavă?

  5. Eu în viaţa cea reală
    Sunt de ghindă, cartea spune,
    Dar în partea virtuală
    Un caro a dat mai bine.
    Dar acum sunt derutată
    Citind “viaţa ca un joc”
    Uneori, mi-oi ţine pliscul
    Că aduce nenoroc!

  6. Alo?…Regia…?

    Intr-o piesa cu mii de acte,
    Intr-un rol cu multe masti,
    Din culise iti vin soapte,
    Ce te fac sa te cunosti… !
    Spre debutul piesei noastre,
    Unde toti sintem actori,
    Debutanti,figuranti si spectatori,
    Dam o fuga in culise,
    Ne-ncarcam cu mii de vise,
    Mai schimbam o masca ,doua,
    Luam si-o replica mai noua,
    Revenind pe-a vietii… scena!
    Alta masca si alt rol,
    Cu o toamna ca decor,
    Iar din loja spectator,
    Timpul vesnic calator,
    Nu da ,,bisuri,, nici ovatii…
    Ci tragind cortina grea,
    El ,,Le grand regizeur,,
    Iti sopteste in difuzor:
    Asta-i piesa!
    Asta-i viata!
    Fii actor!…mai actor!
    Alo…!Alo…!
    dan_alexandru

Leave a Reply