Viața ca o scenă


Sunt actor pe  scena unui destin
Din toate sunt pe rând câte puțin
Sunt un viteaz, ce iau viata în piept cu avânt
Sunt un las uneori, tremurând
ca frunza de paltini sub pala de vânt
Sunt un magician ce scot din pălărie
Iepurași, porumbei, chiar fac o magie
Găsind în  paltoanele domnilor
Sau sub a doamnelor eleganta palatină
O batista de palanchin atât de fină
Ce era mai-nainte între  palmele mele.
Uimire, palpitații, mister, inefabil
Toată viața-mi e un truc iluzoriu
Prea puțin din ce fac e palpabil.
Alteori sunt un bufon ce trăiesc la palat
Fac tumbe, râd, ma strâmb să-nveselesc
Chip palid și încruntat de față regească
Ce-a uitat de mult să mai zâmbească.
Stând cățărat pe tronul sau de palisandru
Nemaiștiind să se bucure de viață.
Uneori îmi uit rolul. Sunt OM, nu bufon.  
O lacrimă de vopsea mi se scurge pe față.
Viața-i o scenă, decorul se schimbă mereu
Sunt magician, bufon, actor, dar cel mai des
Am un rol adevărat. Sunt EU.
Am folosit o duzină de cuvinte propuse de psi, numai  că se pare că am întârziat la …spectacol.

17 thoughts on “Viața ca o scenă

  1. Ai un talent deosebit. Sunt din ce in ce mai prezenta in vorbele si cuvintele tale…pe care le simt de poarcă izvorăsc din mine. Cu adevărat câţi dintre noi pot recunoaste ceea ce suntem?

    • Străin regizor, alt om sau soarta!
      Aştepţi ca alte mâini să îţi deschidă poarta
      spre tine şi spre ţelul tău, spre vis?
      Sau prinzi în pumni un colţ de viaţă
      pe margine de zare sau pe muchie de abis
      şi îţi desfaci deasupra umbrela de speranţă
      şi-apoi croieşti cărare printre regizori reci,
      indiferenţi? Ei trec pe lângă tine, la fel şi tu… le treci.

    • Citind din rolul scris
      m-agat de o speranta
      umbrela-mi fac din vis
      si n-are importanță
      ca pasul imprecis
      mă duce înspre o zare
      sau-n iadul din abis.
      Asa mi-e scris.

  2. Sunt eu…din ce in ce mai putin intr-o lume de roluri,
    Sunt tacerea…cand ingeri prefacuti canta-n coruri,
    Sunt strigatul…cand in vis nu se-aude frica nebuna…
    Sunt pas de demon catre paradis…
    Dar cand sunt eu, de-atatea roluri…nimeni nu poate sa mai spuna.

Leave a Reply