Un zece pentru o speranță

BKTW-008-HD

 

Am învățat demult, ca atunci când o situație mi se pare fără ieșire, să număr până la zece, acest zece trebuind să fie acel moment când gândurile își încetează dansul haotic, când mintea mi se limpezește, când inima se liniștește, recăpătându-și ritmul normal, lăsând drum liber unui tren numit speranță.

Încerc acest exercițiu din ce în ce mai des în ultimul timp. Nu-mi mai reușește ca altădată. Probabil acum temerile, neputințele îmi sunt mult mai mari și mult mai întemeiate.

Este deajuns să aud un telefon sunând la o oră târzie, este suficient ca un telefon să nu sune la ora știută, că imediat avalanșa gândurilor negre  o ia la vale spre gara deznădejdii, unde acel tren al speranței deraiază pe ritm de tobe sparte, făcând inutilă orice numărătoare.

Am mai învățat demult, că orice îți este DAT și că oricât ai număra, ce este să se întâmple se întâmplă cu tot cu numărat sau fără, totul fiind o repetabilă poveste o spirală fără început și fără sfârșit.

Am învățat, dar cu toate acestea, nu mă pot lăsa în voia sorții, neplăcându-mi rolul de păpușă, nici sforile de care încearcă destinul să mă tragă, făcându-mă să dansez după o muzică impusă.

De aceea mă dezleg de tot și de toate și iau numărătoarea de la capăt, mângâind  plete albite, mâini obosite,  privind zâmbetul din ce în ce mai  puțin, ale icoanei la care… încă mă-nchin, dar mai ales…sperând.

 

 

Scrieri de nota zece veți găsi citind  duzine fel de fel, de la Eddy din tabel,

 

3 thoughts on “Un zece pentru o speranță

  1. De vreo 13 ani număr până la 10 şi înapoi, şi sper…..şi sper…..Deznădejdeao mai cunosc din când în când, dar speranţa învinge, iar gândurile….fac din ele un refren plăcut.

  2. Eu care ştiu ceva din frământările tale, pot spune ca dacă ai nevoie de cineva sa iţi mai sufle cate un număr, contează pe mine. Te îmbrăţişez, draga mea prietenă!

Leave a Reply