Un minut de adevăr

SUNT -foarte vulnerabilă când văd un copil necăjit, un om sărac sau un bătrân care plânge.
AȘ VREA …să am bani mulți, să fac un azil pentru bătrâni, un adăpost pentru căței și pisici, un bloc pentru oameni fără adăpost..
PASTREZ …primul scutecel al Andreei, sacul de scrisori din adolescență, rochița alba cu buline roz a Laviniei,de la sfârșitul clasei a patra.
MI-AS FI DORIT să mă fac medic.
NU IMI PLACE să dorm la margine, să vorbesc când mă trezesc.
MĂ TEM de întuneric, tunete, de șoricei.
AUD și înțeleg limbajul florilor, al animăluțelor. 
ÎMI PARE RĂU că nu-i dădeam lui tata de băut când îmi cerea…acum i-aș da, dar… 
MĂ BUCUR să pot aduce bucurie la toți și să răspândesc în jur bunătate, să șterg o lacrimă cu o vorbă bună, să pot îndeplini dorințe nesperate, să pot face din vise, povești adevărate. 
ÎMI PLAC copacii pentru că seamănă cu oamenii, sau oamenii seamănă cu ei
NU SUNT -invidioasă
NICIODATĂ  nu o să mai spun niciodată – never say never
RAR, am ciudă , mai ales când nu pot mânca câte dulciuri vreau. Când eram copil aveam voie, dar nu aveam dulciuri, acum pot avea orice dulce, dar nu am voie!
PLÂNG des, dar nu trebuie să știe nimeni…
NU SUNT ÎNTOTDEAUNA eu.
NU ÎMI PLACE DE MINE când nu am voință,
SUNT CONFUZĂ când e ceva iremediabil
AM NEVOIE de certitudini
AR TREBUI să mă accept așa cum sunt.
IUBESC-  total, rotund, profund, pătimaș când e vorba de El, tot ce mă înconjoară când e vorba de VIAȚĂ. 

Un minut de adevăr. Îl puteți prelua și voi, dar mai ales ceicele ce vor scrie în tabelul Irealiei

27 thoughts on “Un minut de adevăr

  1. Am tresărit la câteva. Tare de tot. Mă simţeam pe mine în ele. Doamne, Maria, ce-am făcut să te merit? Ce am făcut să am norocul să te pot citi? Ce am făcut să mă regăsesc în multe din gândurile tale, chiar dacă sigur eu mă desfăşor altfel mai real. Eşti un om special, cu bunătate în vorbe şi fapte, pentru că spre deosebire de noi, ceilalţi, tu şi dovedeşti cele spuse aici. Aş vrea să te îmbrăţişez tare! Într-o zi voi veni special să fac asta.

    • Sunt un om doar atât. Cine știe, poate în altă viață voi fi fost ..tu, sau tu vei fi fost eu. Cine știe în câte vieți trecute ne vom fi risipit ca să ne putem regăsi întregi în asta, adunându-ne din toți.
      Îți simt de pe acum îmbrățișarea.

    • Maria mea draga,singurul punct unde nu ne-am intersectat:”ÎMI PARE RĂU că nu-i dădeam lui tata de băut când îmi cerea…acum i-aș da, dar..” este acesta,in rest, ma simt una cu tine!

  2. Un om frumos, un suflet atins de El.. Am simtit ca in multe puncte ne intersectam. Succint dar profund.

  3. Doar moartea este iremediabilă. Şi câteodată nici aia.
    Ce sunt alea, certitudini? Dă-mi, te rog exemplu de una, care să fie veşnică!

  4. Ce am citit am cunoscut la tine deja.Nu am cuvinte sa imi pot exprima admiratia mea pentru un suflet cald, primitor si……mare!

    Domnul sa te insoteasca pe calea nemarginita a vietii tale.

    • Da, recunosc, sunt mare, mareeeeee. Nu prea mă mai cuprind multe, mai ales blugii din primăvara trecută. Mulțumesc din suflet pentru urare. Am nevoie de …Domnul.

  5. Prea scurt minutul, Maya. :)
    Acceptarea e partea cea mai grea, întotdeauna.Sunt în aceeași strachină, evident. Să mă accept și să mă iubesc, așa cum sunt, mi-e puntea de încercare, deși am certitudinea că mi-ar fi traiul mult mai ușor și mai frumos după o asemenea victorie.

  6. Eşti un om de păstrat, aşa cum răspuns la o leapşă aproape identică acum câţiva ani. Şi nu doar pentru un timp, cum spuneam acolo. E pe blog în pagina Amănunte.

  7. tu să nu ai voinţă? prea greu o cred. dar adevărul tău e şi al meu în multe puncte. doar cu dulciurile nu am nici o luptă. pot să le mănânc câte vreau dar nu mă dau în vânt după ele.
    altfel te simt aşa cum te văd cu ochii minţii deocamdată : un suflet cald, o mamă pentru toţi cei din jurul tău.

Leave a Reply