Patul lui Procust

 photo 00wT054hK9I.jpg

Ne trezim deseori, puși la zid, mitraliați cu foc de cuvinte, oamenii ciclopi nu te lasă să stai, nici să mergi înainte. Lor trebuie să le dăm vamă, ca propriul lor orgoliu sau mândria rănită cândva, să adoarmă. Ne trezim uneori opriți din zbor de oameni ciclopi răsăriți din sămânța lui Procust. Ochiul lor ne-a zărit de departe, n-avem timp nici să clipim, că ne și trezim prizonieri ai unui pat în ...