straina

Photobucket
Străină îmbrăcată n zdrenţe de suflet,
cu tălpile rănite în cioburi de umblet,
am bătut cu sfială la poarta deschisă,
cu ochii închişi, cu mâna întinsă

Ţi am zis că mi e sete, mi ai dat un pahar
umplut cu speranta, golită de amar
Ţi am zis că mi e frig, m ai dus lângă dor
căldura să ţi simt cu tainic fior

Din zdrenţe de suflet tu foc ai aprins,
m ai invelit cu petale de dor necuprins
bratul tau leagan pentru vis mi-ai facut
umarul sprijin pentru drum de-nceput.

Pentru cât am primit, îţi scriu azi un cânt,
ti l voi trimite mâine pe-o adiere de vânt
sau poate pe-o frunza cazand spre pamant
sa-ti aminteasca de mine ca inca mai sunt.

4 thoughts on “straina

  1. Liviu,drag!De ce sa-ti fie dor… dorul este doar pentru cei ce pleaca, lasand in urma parfum de regrete.Eu nu am plecat, eu sunt mereu aici,chiar daca de multe ori doar ma preling pe langa perete.
    Multumesc pentru vizita si aprecieri. Tie si fetelor,

Leave a Reply