Rușinea NU te scapă de păduchi, dar Paranix DA!

logo
Despre păduchi se vorbește în șoaptă, ca despre o mare taină ce nu trebuie să treacă dincolo de ușă. Doamne ferește să afle lumea că ai păduchi! Cum află, cum se mută instant pe trotuarul celălalt când te văd, ca nu cumva vreun monstruleț să sară pe ei și să-și pregătească culcuș în podoaba lor capilară.

Ei nu știu săracii că păduchii nu sunt ca liliecii să se oprească din zbor drept în părul tău, nici nu sunt purici altoiți să sară cale de nouă potcoave. Păduchii nu sar, ci se iau așa prin simpatie, de la cârlionț la cârlionț, de la freză la breton, din joaca celor mici, cât și a celor mari, în colectivități, la nenea frizerul la sau la vreun salon de fițe.

Că păduchii nu au nicio gară cu lipsa de igienă, nu o știe oricine, dar mă pot lăuda că fiică-mea a aflat despre asta de mică, de la prima ei mare și dureroasă contaminare.

Auzind de la noi că păduchilor chiar le place curățenia, se lăuda de zor la toată lumea că are gândăcei în păr pentru că este o fetiță curată. A fost atât de convingătoare încât o vreme toți cunoscuții ne-au salutat așa, mai de la distanță.

Să fi avut vreo patru ani, când a avut prima dată păduchi. Asta prima dată, urmând apoi un șir de dăți, repetabile la fiecare început de grădiniță, când se pricopsea din nou cu ei.

Ea nu prea înțelegea cum devine treaba cu gândăceii cei mici care o ciupeau atât de tare, nici de ce trebuie să o dau cu gazul ăla rău, care după ce că mirosea urât i-a mai și umflat și urechile de arăta ca un elefănțel roz, nici de ce trebuie să stea cu fesul în cap pe căldura cea mare.

La mine nu s-au prins că tocmai îmi făcusem permanent și nu le pria mirosul, în schimb s-au dus în cele câteva fire rebele pe care le mai avea tac-su. El nu s-a dat cu gaz…s-a dat cu lama, de arăta mai chelios decât Kojak.

După despăducherea fiică-mii, care s-a lăsat cu vai și of și noul look a soțului din dotare, o vreme am avut liniște.

Nu spun că nu avea voie mititica să se scarpine, că imediat intra în funcție pieptenele țigănesc, de os, înfășurat cu ață printre dinții deși, cu ajutorul căruia luam și pielea de pe cap, numai să nu văd lindinele translucide sau mișculeții pișcăcioși.

Am spus o vreme, pentru că la un moment dat, nemaigăsind gaz, am folosit leacuri de la țară, leșie, oțet fierbinte, o soluție de la farmacie, dar la naiba, parcă le dădeam suplimente alimentare, așa ca a trebuit de câteva ori să o tundem zero… Nu a fost un lucru rău, a scăpat de chiriași și i-a crescut și părul des și frumos.

Mi-am adus aminte de marea invazie, văzând zilele acestea un filmuleț despre cum te poți contamina cu păduchi.

Ce mi-aș fi dorit și eu un Paranix la vremea aceea! Nu aș mai fi traumatizat copilul cu tot felul de leacuri minune fără efect.

Ce bun este Paranix-ul acum, când nu se mai găsește nici gazul lampant, nici pieptenele de os, nici leșie și nici eu nu-mi mai fac permanent.Pot să stau liniștita tete-a tete cu nepoțelul meu, fără grija chiriașilor din păr.

S-au schimbat multe de acum doua decenii, au rămas însă nația păduchească, pediculoza și pentru unii lipsa de informare, așa că-i informez eu că există Paranix prevenție și tratament, spray-uri  ce în doar 10 minute  au efect letal și total pentru chiriașii  nepoftiți din părul nostru.

Paranix este  unul dintre brandurile de top ale Omega Pharma,numarul 1 in Europa pentru eliminarea paduchilor de cap. Acesta este prezent in toate tarile europene, comercializat si sub numele de Paranit sau Lyclear (UK). In Romania, Paranix este prezent pentru tratament sub forma de sampon si spray impotriva paduchilor de cap.

2 thoughts on “Rușinea NU te scapă de păduchi, dar Paranix DA!

  1. Şi când îmi aduc aminte…….şi începe să mă mănânce capul! N u am trăit această experieţă, dar cred că este foarte neplăcut să ai gângănii în cap. Noroc de Paranix, că altfel am fi toţi cu “chiriaşi la mansardă”.

Leave a Reply