Puritatea unei lacrimi

Eu am căutat mereu naturalul, frumosul primar și direct, nemijlocit și etern!
Constantin Brâncuși


Puritatea unei lacrimi.
   Picătura de ploaie – lacrima cerului. Dumnezeu plânge de fericire. Din plânsul lui,  pământ, copac, deșert, floare sau spin dau vieții roadă. Uneori, între două picături de apă pură se nasc curcubee. Pe ele pășesc doar cei înzestrați cu dumnezeire.
   Puritatea zăpezii – lacrimi înghețate de îngeri ce-au căzut în plâns alb acoperind rănile pământului, ridurile copacilor, urmele ce se despart pe un drum la răscruce. Câmp de smaralde cu stele ce radiază de înmiită fericire efemeră.
   Puritatea stropului de rouă – lacrima nopții lăsată pe o petală de crin, pe firul de iarbă, cristale pe degetele dimineții mângâind un nou început al unui drum ce nu știm unde duce. Știm doar că în secunda doisprezece ne naștem puri. Înapoi spre zero ne-ntinează destinul.
Restul este tăcere și speranță de nou început întro nouă viață.
    Puritatea iubirii – în raiul dintâi, lacrima Evei, tribut adus naturii răzvrătite. Om, măr, șarpe se visau întregi. Iubire pură, Adam și Eva, două jumătăți ale aceluiași măr perfect. Următorul rai nu va avea decât umbre purtând aureole de sfinți.
    Strop de apă sfântă –lacrima lui Iisus, lacrimă de argint ce spală păcate, destine, orgolii, neiubire, ploaie pură ce albește pași făcuți pe drumul dintre răsărit și viața viitoare. O mamă plânge în fiecare an cu lacrimi de sânge rănile făcute de cuie și spini.
    Lacrima EI, lacrima LUI ne spală trădarea înscrisă pe suflet și palme. Preț de-o urare suntem noi, imaculați și buni.
   Strop de lumină, lacrimă de aur căzând pe pământul arid al sufletului meu însetat de cunoaștere, licăr luminând peșteri adânci, desenând cărări spre înalt. Gândurile mele, roiuri de fluturi.
    Lacrima pământului, izvor de apă, susurând cristalin în drumul de sub piatra Carpaților până-n Deltă, la rădăcina florii de nufăr și dincolo de ea până la puritatea adâncului de mare. Uneori lacrima-i de sare.
   Strop de alb, lacrimă de suflet,  lacrimă de lapte,  hrană pentru suflet nevinovat. Strop de om alinându-și setea cu lacrima pământului binecuvântat.
   

14 thoughts on “Puritatea unei lacrimi

  1. Vezi tu, până şi munţii au ajuns să lăcrimeze!
    Deh, şi bărbaţii mai plâng câteodată, de aceea fiecare lacrimă e foarte preţioasă.

  2. lăsasem şi la vienela apa… văzută de masaru emoto, apa care este elementul în proporţia cea mai mare din organismul nostru:


    şi totuşi lacrima…. :) mi-a plăcut mult.

Leave a Reply