Psiluneli-cerc deschis

soare-de-toamna-hersinia-b3e3f1627ac5ad_b3e3f1627ac5ad

 

Am obosit să mă tot învârtesc
după rotundul firesc
al unui mers zi de zi
între a fi și-a muri.

Pun un punct pe cerc și-mi spun:
De aici trebuie să plec
sau aici trebuie să rămân.

Poate ar trebui
să pun punctul pe i
în partea de cerc luminată,
sau poate ar trebui pus
pe inima unei păpădii,
pentru zborul de altădată.

Nu s-ar mai înălța atât de sus
și nu i-ar mai fi risipirea
atât de dureroasă,
nici zborul frânt,
nici aripa arsă.

Cred că mai bine ar fi să încerc
să deschid un cerc
și din razele lui să fac un soare.
Cercul s-ar reduce la un singur punct.
Punct de plecare.

Pun soarele la rever și îmi spun:
vara asta
voi fi pe drumul cel bun.

 

sursa foto-trilulilu

6 thoughts on “Psiluneli-cerc deschis

  1. Mărie dragă, tu nu te dezminți niciodată. Nici măcar atunci când ești forțată să te învârți în cerc. Mi-a plăcut. Mult.

    • Câte-odată, Dane, se pare
      că trebuie neapărat să ieși din tipare.
      Chiar dacă doare.

  2. ..tu esti pe drumul cel bun totdeauna, doar din anumite situatii trebuie sa iesim noi, oameni, deci şi tu, pentru a putea privi cu speranţă spre viitor. Simt o schimbare de stare şi sper să nu fie doar in cuvinte. Te imbrăţişez din nou, intr-o lună nouă.

  3. Uita de punct, mai stai o clipa,
    deschide-ti cercul, inima sa bata
    ca-n pieptul unei albe papadii,
    ce nu se amageste niciodata
    ca va trai etern, de vanturi nepurtata. :).

Leave a Reply