Prima zapada

Photobucket
Azi ninge. Ar trebui sa fiu fericita… de cat alb imi da Dumnezeu. Ar trebui sa fiu, dar nu sunt.Cred ca fulgii micuti sunt lacrimi inghetate cu care ingeri candizi vor s-acopere mizeria lumii. Ninge pentru prima oara anul acesta.Ar fi trebuit sa fiu azi copilul ce astepta prima ninsoare sa se joace cu bulgarii albi. Nu voi fi pentru ca am culcat fortat copilul din mine… l-am pedepsit …a plecat prea departe de casa. Asa ca atat timp cat doarme copilul…eu, om batran, cu mana tremuranda,nu fac niciun bulgare. Las albul la locul lui,s-acopere mizeria lumii. Si-apoi… imi este atat de frig…atat de frig,incat va trebui sa fac un foc mare… mare,sa pot sa ma-ncalzesc pana dincolo de suflet.Oare ce-ar trebui sa pun pe foc?!Poate trecutul…poate clipa asta in care nu pot uita si nu ma pot bucura…Azi ninge… ar fi trebuit ca zapada sa fie calda…asa cum mi se parea odata ca era,dar nu …azi nu mai pot pentru ca zapada-i facuta din lacrimi inghetate de ingeri ce plang s-acopere mizeria lumii.

One thought on “Prima zapada

  1. Poate că fulgii nu sunt lacrimi, poate sunt fluturi, poate sunt stele, poate că sunt speranţe împletite în cristale strălucitoare care acoperă şi apără grâul încolţit sub brazdă de gerul vremelnic.

Leave a Reply