Poveste de iarnă


10906380_1598845333661097_6359936946203414540_n

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Hai, vino tată, să-mi spui o poveste
lângă focul aprins azi în vatră,
în mine e-o iarnă ce alb viscolește,
pe nimeni frigul asta nu iartă.

Aprinde în lampă -o lumină și
perna mi-o-nchină cu mâna ta dreaptă,
Nu te uita c-am albit peste noapte
pe nimeni timpul ăsta n–asteaptă

Hai, vino, să trăim din nou o poveste
mai am răgazuri atât de puține…
va bate iarna curând în ferestre
cu albul etern din noaptea ce vine.

Hai, vino, să-mi spui o poveste,
e frig, și azi fără tine, iarnă îmi este.

One thought on “Poveste de iarnă

Leave a Reply