Poem cu nopți albe și fluturi albaștri

Butterfly-love-creation-1440x900

Dacă azi ar trebui să-ți spun cât de mult însemni pentru mine, nu aș putea să o fac pentru că nu mai am cuvinte.

Le-am terminat dimineață, în zori, când pentru prima oară și-au pierdut din putere, din sens. Nu există cuvânt care să descrie preaplinul meu de tine, sau chiar dacă l-aș inventa nu ar spune decât o silabă din toată poezia care mi-ai fost în prima noastră noapte albă.

Poezia a doi fluturi albaștri, care au ales ca semn de început o lună mare, o lună plină, pentru a face pasul dintre două lumi, pe drumul dintre întuneric și lumină, dinspre eternitatea de ieri înspre secunda de mâine.

Pe o insulă de formă trupului tău
mă refugiez adeseori să- mi alin
gândul rănit în spin de trandafir.
Tu mă mângâi cu aripi de fluturi.

A fost prima dintre cele 1001+n nopți de poveste pe care ne-am promis să ni le dăruim până dincolo de iarna efemerității noastre, ce ne va fi furat din culoare lăsându-ne la schimb albul și puritatea de la începuturi.
A fost prima noapte albă când am fost pe rând țărm fierbinte care a luat forma trupului tău, pentru a te putea regăsi prin mine, am fost apoi mare rezemată de tine, tu devenind țărm, înaintând tot mai adânc, tot mai adânc. Am fost marea ta, vălurind lin, ai fost malul meu alinându-mi frământarea, înălțându-ne în absolut, dincolo de care cuvintele, cuvintele nu ne mai erau necesare.

Oricum nu puteau descrie trăirea, împlinirea, nu aveau puterea să vorbească despre înaltul zbor și atâta lumină, bucuria regăsirii, gustul iubirii, extazul în care am plutit, fericirea că ne-am găsit, că ne-am reîntregit, că în secunda de azi suntem un TOT.

În noaptea albă a iubirii noastre,
doi fluturi cu aripi albastre
au desenat cărări de lumină.
Iarna poate oricând ca să vină.
Nu, fluturii nu mor niciodată,
Ei sunt steluțele de zăpadă curată.

Și totuși am mai găsit un cuvânt. Dor. Acum, peste o secundă, la prânz, pe’nserat. Mi-e sete de ploaia ta. De atâta soare pământu-i uscat.

Acum, poate să vină iarna, iubite,
Nopțile noastre albe vor fi nesfârșite.
Fluturii albaștri înghețați vor putea să cadă
Îi vom primi pe toți înapoi
În sufletul nostru cald de oameni de zăpadă.

 

Nopți albe, fel de fel , veți găsi la Edy în tabel

Sursă imagine

www informal.ro

 

4 thoughts on “Poem cu nopți albe și fluturi albaștri

  1. Nopţile lungi din iarna-nzăpezită
    ţi-au ascuns dorul dincolo de stele,
    în aripa de flutur învelită
    îl vei afla, de vei privi-nspre ele …

    • Voi aștepta o nouă primăvară,
      să văd fluturii valsând în iarba de-afară
      și-n sufletele noastre
      să danseze iar cei cu aripi albastre

  2. Fluturi albaştri ori albi, de zăpadă,
    unii se-nalţă, alţii-nvaţă să cadă…
    sufletul plin de vis şi extaz
    să îţi rămână la fel cum e azi.

    • Fluturi albaștri, fluturi cu aripa albă
      înainte să cadă zăpada curată,
      doar odată aș vrea să mai zboare
      cum au zburat altă dată.

Leave a Reply