Parfumul cuvintelor

16266166_1845991762356651_252149676525063536_n

       Cuvintele mele au culoare și parfum. Sunt albastre și au miros de începuturi. Început de lumină, început de iubire, început de mine, cea de ieri și cea de azi.

    Începutul luminii

     Când mi-e dor de tata, îmi ridic privirea spre cer, căutând-l  în albastru, recompunându-i chipul din imagini pline de lumină. Tata citind. Tata zâmbind sau încruntându-se, în timp ce întorcea filă după filă. Tata și-o fetiță de patru ani, ce-l privea fascinată, neputând să înțeleagă cum el, cel care nu avea stare nicio clipă, poate sta nemișcat atâtea ore.

     -Tati, nu vrei să ne jucăm de-a calul?

     -Maria, ne jucăm mai târziu. Acum citesc.

     -Tati ce înseamnă… citesc?

     – Să citești înseamnă o călătorie în lumea poveștilor frumoase, în care descoperim mereu și mereu lucruri noi și interesante. Vrei să-ți citesc și ție o poveste?

      Voiam totdeauna. Cuvintele citite de tata miroseau frumos… a el. Aveam să înțeleg mai târziu că miroseau a proaspăt, a curat, a lemn, a pajiște înflorită, a cer senin.

index

     

        Îmi plăceau călătoriile cu tata, adesea făcute seara, lângă o cană cu ceai de iasomie și lămâie, îndulcit cu miere de albine.  Plecam departe, departe, pe tărâmuri mirifice, continuând  să visez și după ce tata termina povestea și cana cu ceai. Când tata nu avea timp de citit, îmi inventam propriile povești, pe care le spuneam florilor, copacilor, cerului.

      Mai târziu, aveam să le spun lumii. Totdeauna însoțite de căldură și duioșie, multe dintre ele mirosind a  tata și a copilărie, a iasomie, a mirt și a smirnă, a cer senin de unde îngeri cuminți mă ningeau cu fulgi de lumină.   

      Cuvintele mele au  miros de iubire. Miros a măr verde, amintind de aroma primului sărut inocent, a mosc, a frezii înmiresmate, albe, pure, curate.   

      Miros a ieri, a vis, a suflet și a viață, a libertate nemăsurată și deseori, a dor infinit cu gust de lacrimă sărată.

               Cuvintele mele miros… a mine, iar eu miros a LIGHT BLUE.

16976393_1923742217838072_116843015_n

              Lumina albastră, lumină dată de tata, cel ce mi-a parfumat viața cu dragul de carte.

        Cineva a știut că uneori mă voi rătăci, înconjurată de cețuri și gri,  plecând departe, departe de mine. Pentru a-mi găsi calea spre lumină,  Olivier Cresp a creat sub marca Dolce&Gabbana  parfumul D&G Light Blue.

images

          LIGHT BLUE este un parfum la limita dintre fresh si floral, versatil, cu aromă  ușoară și delicată.  Este o combinație delicioasă de lămâie siciliană, plin de viață și efervescență, cu aroma eterică a merelor verzi amestecate cu intensitatea parfumului irezistbil de frezie, iasomie, mosc pământesc și ambră. Notele de vârf sunt măr, cedru, clopoței si lămâie siciliană; notele de mijloc sunt trandafir alb, bambus și iasomie; notele de bază sunt ambră, mosc și cedru.

       Nota principală este dată, în cazul meu, de aroma amintirilor de-o viață, amintiri desenate cu penița sufletului, condei parfumat, înmuiată într-un ieri curat și pur.

 

 În Clubul Condeielor Parfumate, club găzduit de Mirela Pete, astăzi cuvintele au parfum de sărbătoare.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

22 thoughts on “Parfumul cuvintelor

  1. O mare bucurie să citesc la umbra binefăcătoare a Copacului cu vise, care mereu m-a încântat, mereu m-a bucurat și mi-a dat avânt.
    ”Voiam totdeauna. Cuvintele citite de tata miroseau frumos… a el. Aveam să înțeleg mai târziu că miroseau a proaspăt, a curat, a lemn, a pajiște înflorită, a cer senin.”
    Cât de frumos parfumate sunt cuvintele rostite de cei dragi! Un parfum mai rar și mai scump ca oricare altul, neprețuit chiar! :)
    Iar LIGHT BLUE, parfumul ales inspirat de tine pentru a însoți Povestea noastră aniversară, este pur, așa cum condeiul cu care ai scris a fost înmuiat în puritate și senin.
    Îți doresc o zi la fel de senină, dragă Maya! :)

    • Iti multumesc pentru popas, Mirela! Light Blue este parfumul pe care-l folosesc de ani de zile. Cunoscătorii spun că e bine să schimbi parfumul din când în când. Eu nu pot. In memoria afectivă a celor dragi, nu eu miros a parfum, ci parfumul miroase a mine.

  2. Ciudat sau nu da si tatal meu îmi citea atunci cand eram mica si ciudat sau nu si el a plecat foarte devreme spre zarile albastre lasan un gol in urma! Dar asa cum ai scris a lasat “aroma amintirilor de-o viață, amintiri desenate cu penița sufletului” si eu nu-l voi uita niciodata! Si parfumul este minunat, a fost preferatul meu acum ceva vreme …
    Iti doresc o zi minunata plina de… albastru! :)

    • Multumesc frumos, Ella! Totdeauna, când mi-e dor de tata, și mi-e dor atât de des, ridic ochii spre albastru sau aduc albastru la mine, desenând litere în care încrustez sufletul tatii lăsat printre atâtea amintiri cu el. Senin în suflet, iți doresc și eu!

  3. Atâta suflet ai pus în cuvintele tale, încât literele nu aveau cum să se așeze altfel decât în buchet înmiresmat de amintiri. O zi luminoasă și parfumată să ai, dragă Maya! :)

  4. Mie tata nu mi-a citit vreodată, deși aș fi vrut; cumva l-am pierdut fără vrerea mea, dar pentru o bucată de clipă, m-am lipit de aceste rânduri și am simțit și eu bucuria fetiței de patru anișori; pe care o cuprind în gând. Eu mai mică decât ea.

    • Îmi închipui că ești un salcâm cu fruntea rezemată de cer. Te cuprind în brate, știind cât de mult a iubit tata salcâmul. Eram prea săraci să avem un gard, de aceea tata a plantat salcâmi de jur împrejur. Era o feerie de alb și de verde, cu o aroma de nedescris atunci când infloreau. As scrie la nesfârșit despre ei și despre… tata. Iți mulțumesc pentru vizită și gânduri! Te îmbrățișez încă o data … de data asta pentru tine, doar pentru tine.

  5. Ce dor de tata mi-ai facut! :) L-am avut langa mine multi ani, dar… nu-i suficient :) Tata mi-a cumparat prima carte, cand deja stiam sa citesc fara poticneli: “Nazdravaniile lui Nastratin Hogea” – am citit-o si tot citit-o! Nu mai are coperti, ii lipsesc primele 7 pagini dar e cea mai draga carte din toata biblioteca.

    Parfumul cred ca e superb!

    Iti doresc sa ai un weekend minunat!

    • Mulțumesc, Diana! Oricât de mult ar sta cei dragi, tot ne lipsesc atunci când pleacă…Ei rămân în tot ce lasă în urma lor, dar nu știu cum să spun eu… îl vreau lângă mine. Mi-e dor de el, mai ales în această perioadă când a trebuit să plece. Numai bine, draga mea! Da, parfumul este superb, atât timp cât fiica mea spune că miroase … a mama.

  6. Intotdeauna ma impresionezi cand scrii despre tatal tau, pentru ca mi-l amintesti pe al meu. Si tatal meu citea mult si el a fost cel care mi-a recomandat cele mai frumoase carti. Eram femei in toata firea, si el tot imi mai cumpara carti si niciodata nu s-a intamplat ca ce mi-a daruit sa nu imi placa, sa nu ma impresioneze. Of, Domne, ce mult imi lipseste….si ce mult mai e pana il voi intalni din nou….

    • Imi amintesc ca asa ne-am cunoscut noi, printr-un zmeu ce ne ducea spre tatii nostri. Ei trăiesc în amintirile lăsate și-n urmele lăsate în noi.Te îmbrățisez cu drag!

  7. Bine te-am regasit printre povestile parfumate!
    Amintirile sunt parte din noi si daca le adaugam si aroma vor fi si mai prezente in viata noastra!
    Un weekend senin iti doresc!

    • Era păcat să lipsesc de la sărbătoare condeielor talentate și să mă privez din a citit atâtea povești parfumate. Primăvara frumoasă , Suzana!

    • … sau invers,lili, mirosul cuvintelor este dat de mirosul de iubire pentru cei dragi! Primăvară cu iubire. îți doresc!

  8. Mi-a placut mult scrierea ta pentru delicatetea si tandretea de dincolo de cuvinte. Parfumul il cunosc doar dupa nume dar, cu siguranta, este unul bun.
    Iar “vinovat” pentru patima de a citi si pasiunea de a asterne vorbe pe hartie, fie chiar si virtuala, declar si eu ca este tot tata. :)

    • Este un parfum care miroase a curat. Poate de aceea l-am asociat cu tata, el fiind foarte curat, în primul rand la suflet. Mi-aș dori să mai existe astfel de “vinovați” și în ziua de azi, dar vezi tu, vremurile se schimbă, iar noi trebuie să ne dăm după vremuri. Cu ceva timp în urmă, am scris ceva de mână. Vreau să-ți spun că eram tentată tot timpul să caut tastatura. Sper să nu ajung într-o zi să caut mirosul de carte în timp ce citesc pe un Ebook. Mulțumesc pentru vizită și gând frumos!

  9. Pentru putin. Eu inca scriu de mana destul de mult. Dar m-am trezit cateodata ca mi-as dori ca si atunci cand scriu de mana sa existe posibilitatea de “undo” 😉 :) Ceea ce e ilar.

  10. Mereu aceeasi caldura și bucurie, mereu ramasa in amintirea unor catrene scrise de mana, inramate frumos, cat sa-mi spuna, din casa mea, povestea unui „a fost odată ca niciodata” un om cu albastru in scris și multă generozitate…

    Litere desprinse din amintiri ce imi par ale mele, de multe, multe ori…

    • Mie îmi plac poveștile altfel… poate de aceea mi le scriu cum vreau eu. De ce să spun a fost odată, când pot spune… este o continuare în toate.În povestea asta există un om, simplu om, căruia îi place să se rătăcească printre cuvinte mărgăritare, desenând cu albastru clipe de ieri și de mâine. Mie dor de tine și de mâine!

Leave a Reply