Parcul

 photo bb1b71c1-43bc-4419-a9f1-2eab7d500ad4_zpsaa7524d1.jpg
Copile azi te voi duce in parc sa respiri
Sa intelegi un copac, sa inveti sa-l admiri.
 Cu pasul agale vom rascoli frunze cazute
Amintiri de o viata din vremuri pierdute

 Aratarul pitic, om rosu, ca plin de furie
 Priveste cu neincredere la iarna tarzie
 Un frasin e galben, om mandru si drept
Iar stejarul imi pare un batran intelept

 Bradul, tanar imberb ce-si viseaza vesnicia
 Se uita in jur cu sfiala sa-si gaseasca sotia
Il admira o tisa si- o salcie despletita
 Amandoua visand sa-i devina femeia iubita

 Plopul inalt frematand se inclina
 In fata doamnei in mov numita glicina
Un fag maistuos e pregatit de nuntire
 Mireasa-i laricea, mesteacanul mire.

 Priveste copile, in curand va fi sarbatoare,
Parcul va rade inundat de lumina si floare.

Leave a Reply