O poezie fara rost

baiat+valiza8-net

Nu ai să știi că te iubesc
Și nici că doare lipsa ta,
Iubirea mea curgând firesc
E ca și cum aș respira.

De ce să-ți spun că te iubesc?

N-am să regret că ai plecat
Că nu te văd, n-am să mă tem
Ca să te am, să te găsesc,
Eu te-am închis într-un poem.

De ce să plâng sau să jelesc?

Te voi găsi mult mai ușor,
Printre cuvintele adăpost,
N-o să mai doară niciun dor,
Nici amintiri din tot ce-a fost.

De ce regrete fără rost?

 

2 thoughts on “O poezie fara rost

  1. Marius- Sunt flori care nu au spini! Le apara doar frumusetea lor! on said:

    Ştiu că nu va vedea nimeni acest coment!
    Nu te dezminţi Maya! Versurile tale sunt tot mai încărcate de emotii! Sunt superbe!
    Dar iubirea, jalea si regretele nu dispar! Sunt poate doar ascunse, dar nu dispar!

Leave a Reply