Tu ești zăpadă și mă ningi cu dorul tău fierbinte
Ești prea departe să m-atingi, de-aceea, azi, cuminte,
Așterni ușor pe trupul meu, ninsoare de cuvinte.

Mă viscolești cu neaua ta, din cap până-n picioare.
Acoperi răni ce încă dor, sub calda ta ninsoare.
Ușor, ușor, sub pasul meu, răsar mărgăritare.

Mă ningi suav, mă ningi nebun, curg fluturi în cascadă.
Orgie-n alb. Din cerul tău, încep stele să cadă,
Din trupul meu, un rug aprins, încep macii să ardă.

Încărunțiți, azi se iubesc, doi oameni de zăpadă.