Melancolie

91381184_oUn vânt răzleţ îşi şterge lacrimile reci pe geamuri.
Plouă.
Tristeţi nedesluşite-mi vin, dar toată durerea,
ce-o simt n-o simt în mine,
în inimă,
în piept,
ci-n picurii de ploaie care curg.
Şi altoită pe fiinţa mea imensa lume
cu toamna şi cu seara ei
mă doare ca o rană.
Spre munţi trec nori cu ugerele pline.
Şi plouă.

Lucian Blaga

 

 

 

Curg ploile!

Ploile crude

ca niște lacrimi mute,

ropotind durut

printre riduri de lut

pe-un regret de demult.

 

Curg ploile!

Ploile grele

lunecând în tăcere,

ca niște șerpi de apă

când vin și se-adapă

din clipa ce piere.

 

Curg ploile,

acele nepăsătoare  ploi

lunecând prin valea durerii,

ducând cu ele,

clipele vieții,

urmele verii.

 

 

 

 

 

5 thoughts on “Melancolie

  1. MmmDa! Cam trist. Nu stiu ce se intimpla in orasul tau, dar in al meu, cind ploua, numaram bani si mai facem ceva care momentan imi scapa 😆 Voi reveni cu amanunte 😉

Leave a Reply