Fat frumos exista

9035098Am citit intrun ziar cum ca Fat Frumos ar fi murit. Am tresarit speriata si am scotocit undeva intr-un sertar, unde stiam ca-mi pastrez comorile din copilarie ingramadite intre amintiri de o viata. Acolo Fat-Frumos al meu avea locul lui printre mere de aur, un degetar in care dormea un Tom mic, Jack ce se dadea jos de pe un vrej de fasole sa se joace cu Neghinita, Fetita cu chibrituri mangaind un motan incaltat, un vrajitor plecat din tara lui, un baron mincinos, niste nastrusnici de copii ce-si spuneau ciresari, un castel in alb. Doamne, dar cati si cate nu erau in sertarul cu povestile copilarei! Am cautat febril, am imprastiat in tot sufletul povesti, am intrebat copii, vecinii, cunoscuti si necunoscuti… l-am cautat peste tot, am intrebat si pasarile si anotimpurile si padurile si apele. Vreti sa stiti ce au raspuns ? Un cantaret il plangea cu chitara,chiar credea ca a murit. Mi-a spus ca pentru el a murit cand i-a murit iubirea, a murit fara sa-i fi spus si lui cum de-o iubea el pe Ileana Cosanzeana vesnic, fara de sfarsit… Copii au ras cand i-am intrebat daca nu l-au vazut. Au facut ochii mari si-n ochii lor i-am vazut umbra printului meu. Am vrut sa fug dupa umbra sa-l vad, dar era seara si copii au adormit leganati de povesti.Obrazulle era luminat de zambete calde. Sigur il visau pe elsi era ultimul lucru pe care l-as fi facut in viata asta…sa naruiesc visul unui copil. Am colindat apoi tot ce iubeam. Am intrebat padurea si mi-a spus cantand din frunza, din ce in ce mai rara: -Exista Fat Frumos, numai ca trece mai rar pe la noi, am ramas paduri putine, nu mai e ca pe vremea lui, cand raza de soare abia reusea sa sarute iarba moale din padure, nu mai sunt codri de arama decat in cantul Nemuritorului, nu mai sunt codri de brazi sa ne arate ce inseamna vesnicia, acum sunt tot mai multe cercuri risipite la poale de munte si deal, cioturi triste din care rasar nostalgii si tot mai rar cate-un vlastar curajos. Mai trece cate o data toamna sa se imbrace in culoare, noi padurea ii cantam din frunze de arama, mai vine cate o data iarna sa puna in brazi globuri cu sperante, noi ii cantam din crengi inghetate si-l incalzim cu ochi de caprioare… dar cel mai bine ar fi sa-l cauti primavara cand imparte martisoare, cirese si floare de tei. Sigur, in orice anotimp, in orice suflet, vei gasi cate o farama din el … Am lasat in urma padurea ce si-a plecat fruntea in semn de bun ramas, am plecat sa intreb si apele mele, izvoarele de munte – dantele inspumate, lacurile cu nuferi, raurile peste care junii isi treceau mandrele in brate sau dadeau podarului un zlot, Dunarea mea cu apa lina, plansa de salcii tematoare de secete… peste toate isi lasase Fat frumos urma, i-am zarit-o in susurul lor, in culoarea furata din cer, chiar daca uneori era maculata de indiferenta oamenilor ce uitau cat de mult avem nevoie de lacrima lor pura, i-am zarit urma in malurile smaltuite de flori, cantand din trestii sau din cantecul unei lebede …albastre . La urma de tot l-am intrebat si pe tata, venit in vis in vizita la mine. Raspunsul lui mi-a fost o marea luminare, a fost un triumf, o oda a bucuriei: – Ce intrebare?!! Cum am fi devenit noi maturi fara el? Cum ar fi fost copilaria, fara teama de a nu fi vegheati de Fat-Frumos, fara speranta ca totul se va sfarsi cu bine, ca o sa putem reusi in tot ce facem mereu? Tu nu vezi ca este oriunde, in tot ce a creat Dumnezeu frumos? Tu nu vezi ca esti chiar tu, cea care te lupti cu uratul pentru triumful frumosului, cu negura pentru triumful luminii, cu tristetea pentru triumful zambetului, cu zbuciumul pentru triumful linistii? Ia, striga-l! Am strigat tematoare si din inima copiilor, din cutia cu povesti din umbra padurilor, din lacrima albastra a undelor, din cant de chitara si doina de jale, din floarea de tei si amintiri, din lumina si pacea, din ochii si inima de copil, din inima voastra si cel mai tare din sufletul meu, a venit ecou, spargand intrebarea : …ria …ria …ria…. Acum stiu: Fat frumos nu a murit, oricat au vrut unii. Fat frumos exista !

One thought on “Fat frumos exista

  1. Doamne, ce frumos ai spus ! Asa este, el exista intr-o particica din sufletul nostru, asa cum exista inca toate povestile copilariei. Doar ca acum, maturi fiind, am inchis usa povestilor… Daca am intredeschide-o macar, am intelege ca totul inca exista ! De noi depinde asta…

    Multumim pentru farama de copilarie pe care ne-ai adus-o… mi nu numai ! Dupa cum spuneai,Fat-Frumos este si pentru cei mari !

Leave a Reply