Ecou


Dincolo de tăcere,

este dorul ce-n mii de ecouri

te cheamă.

Dincolo de zi,

este noaptea ce la visare

mă-ndeamnă.

Dincolo de gând și cuvânt,

este poemul ce-mi poartă

visul spre  tine.

Ecoul lor ajunge

râu lin, de fluturi, ce curge 

spre mări de iubire

În noaptea din mine

visul devine

speranța de mâine.

ecoul meu s-ar fi vrut răspuns la provocarea Irealiei
numai ca din “știa” ecoul a adus la mine …este.

20 thoughts on “Ecou

  1. Nu știu ce este dincolo. Dar știu că aici visul este cel ce ne susține.
    Iar tu ai dat formă visului, l-ai așezat în ecou și l-ai făcut vers, ca să ne uimești!
    Să-ți fie soarele-n suflet și lumină-n priviri!

  2. Dincolo de versurile tale, mereu cu țintă clară, spre suflet, am căutat cuvântul săptămânii. Mi-a răspuns ecoul…

  3. Dorul….de un vis…nebun
    Mi s-a strecurat intre gandurile-mi triste
    Dar intr-o zi visul va deveni adevarat
    Si dorul va pleca, necondamnat.
    Tristetea ma doboara!

Leave a Reply