Se ia o noapte, se decojește de întuneric
Se înlătură orice spaimă, oricare coșmar
Cu grijă până se ajunge la miezul tainic
Al clipei în care din iubiri luceferi răsar.
Înșirăm raze de soare pe un platou azuriu
Curățăm niște zori adormite pe cerul curat
De urât,de păcat, de nisipul adus de pustiu
Le stoarcem de brume și le lăsam la zvântat.
Mai răscolim amintiri, să avem la îndemână
Sămburi dulci de femeie,dor de primul sărut
Niște îmbrățișări fierbinți sub clarul de lună,
pudră fină de stea din vara ce-n zbor a trecut.
Punem pasiune, aprindem un foc cu ardoare
Lăsăm la visat pâna-i gata dulceața de soare.
Vreau şi eu, macar un borcan!
Eu nu mai produc de vreo patru ani şi stocul s-a terminat!
Aici gasesti câteva mostre:
https://sites.google.com/site/lumanarinunta/despre-noi/altfel-de-lumanari-din-gel
Am borcane in camara
cate vrei, suficiente
dau la schimb pe romantism
cateva ingrediente.
Am un dor, un vis, o stea
restul este treaba ta…
Romantismu-i marfă scumpă
Şi devine tot mai rar
Deşi schimbu-i echitabil
Iar rămân fără borcan
Da-mi un pic de romantism
cat sa-mi pun intro cafea
am sa-ti dau borcan la schimb
bonus si… dulceata mea.
Nu te bucura prea tare
nu servi cu lacomie
diabetul meu e-n floare
si se ia prin simpatie !
Gata, gata m-ai convins
Îţi trimit doar romantism
Pentru un ibric sau două
Musai cu apă de rouă
Dacă tot plouă o să mă pun să transcriu ce am mai găsit în caietul meu albastru, cel de la 16 ani!
S-a dus roua de pe iarbă
peste tot acuma-i brumă
dă-mi mai bine un Murfatlar,
romantismul… mai la urmă.
“Lacrima lui Ovidiu” s-ar potrivi
Un vin licoros, în caz de nu ştii
Bruma-i rouă îngheţată
Face toamna mai bogată
Să mă pun pe plâns, nici prin gând nu-mi trece
decât sa mă înec în lacrimi,
mai bine-ți trimit borcanul și beau apă rece.
Vinul acesta e romantism… la sticlă. Făcut cu mult soare, brumă ca să străngă zahărul în bob şi desigur timp. 3-7-12 ani. Şi apă din fluviul subteran al Dobrogei!
Bun, il trecem pe lista .O sticla, doua langa ibricul cu roua..
Şi vin şi rouă?
Priesc amândouă?
Punem romantism si un strop de roua
facem spriț de vin și-l bem pe din două
doar ca să plutim, nu să ne-amețim.
Sâmburi dulci de femeie le spargem,
Şi miezul călduţ îl pisăm uşor,
Îl presărăm peste rana din suflet,
Şi vindecarea se naşte-ntr-un dor!
Dorul peste rană-i sare
cât l-ai pune de ușor
sapă și doare mai tare
doru-i leac otrăvitor.
Fara cuvinte
O fi de bine, o fi de rău!!!Mulțumesc pentru vizita, Ionuț!