Cei sapte ani de acasa

 

pizap.com15001875853291pizap.com15001875853291Pe 13 iulie 2010, dintr-o sămânță de suflet, a răsărit timid un copăcel, căruia i-am spus  Copacul cu vise.

A crescut an de an, sub soarele bucuriei de a fi loc de popas, mie și altora care s-au regăsit în visele agățate de ramuri.

Am învățat împreună în cei șapte ani, cum se fac primii pași într-o lume pe care o clădești așa cum vrei tu, total diferită de lumea reală, în care poezia și visul cu greu își găsesc locul.

A crescut an de an, lăsându-mă să anin de ramurile din ce în ce mai bogate, vise din trecut, amintiri din viitor, doruri și iubiri, uneori regrete, deseori împliniri.

Ce știm noi să face la șapte ani?! Stim să scriem,  să cântăm, să câștigăm concursuri de frumusețea  cuvintelor, știm să fim adăpost sufletelor rătăcite, știm  să spunem povești pentru adormit oamenii mari, știm să îmbrățișăm, să alinăm, să vindecăm.

Puterea cuvintelor din fiecare frunză-oră, din fiecare ramură-zi, din fiecare anotimp devenit rădăcină, este sevă ce ne ajută să creștem mai departe până undeva departe, departe…

 

3 thoughts on “Cei sapte ani de acasa

Leave a Reply