Ce știe tăranul ce-i șofranul


Dragă sor-meo,
    M-am gândit să-ţi scriu şi io o scrisoare, dasta modernă, cum îi zîci fiu-meu, “imail”, că dacă tot nu-ţi am scris de ziua ta, de sfântă Mărie, zic să-ţi scriu amu, că tot mai am eu un interes.
    Hai, să zîc drept, nu am scris-o chiar io, e scrisă di nepotu-tu, după dictare, ca la şcoală, că nu mă prișep la butoane, da i-am zis să scrie ixact ci zîc io și cum zîc eu, că naiba-l ie, dacă schimbă un cuvințăl. Cică doar unili vorghe le-o scris di la el, d-alea străine, că eu altă limbă nu știu în afară de ceea de la muma. Vorghesc copchii iștea niște cuvinte, di zău că mă uit la ei  cum se uită  viţelu’ ăla de-l lasă stăpână-su di capu lui la poarta șea nouă.
    Noi suntem ghini, sănătoşi, ceea ce-ţi dorim şi ţie, recolta o fost bună anu ista cari dă sî se încheie cătinel, cătinel, că de, o venit octombrie, apăi mai e oleacî şi se fârşeşte. Amu poa să hie iarna cât de grea că noi suntem prigătiţi, popuşoi avem să mășinăm, slavă Domnului şi să dăm la hite şi la orătăniile din bătătură, joarde di pus pi foc avem, că doar pică pădurea pi noi – că noi o grijim, nu tăiem ca alţii sâ ne bătem joc di copași, sâ trimitem lemnu la străinezi – ţuică se făcu c-or fost perje câcălău, sânjele Domnului avem cât pentru o armată, că și poamă o fost din belsug…Că a venit vorba di vin, să-ţi zic ce mi s-o ntâmplat, că d-aia am și vrut să-ți scriu.
    Întruna din zilele trecute, mai după nămiază, după șe mi-am terminat treaba – o treabă șe-mi plași la nebunie, trasul vinului în dămijene – şi di ci să nu zîc, cam făcusem niști probi pi la damijeană, numai că-l auz pe Victoraş, ăl mic al lui Gheorghe Cojocaru, hinu di botez, că-l strigă  la gard pi al meu.
  – Intră, taică, spui io, apropiindu-mă de poartă, Petrişor îi la el în cameră, la calc… on linie…şi-i făcui cu jeana, să vază, chipurile, că mă prișep şi io la d-astea, d-ale lor.
   Iese și băietu’ meu din cameră, oprind în sfârșit măgăoaia lui din care se auzeau pușcături mai ceva ca la independență, zicându-i lui Victoraș, că i-o trimis sms-ul că trebe musai să vorghească fes tu fes despre niște plăci. Hopa, mi-am zis eu, cre că ăștia știu ceva despre cutremurul ăl mare.Ia, să-i chem eu la un păharuț, poate oi afla si io mai multi despre plăcile cele care si mișcă.
 – Ia veniţi voi colea, sub umbrar, să vă omenească taica cu puterea ursului, le strigai io, cu chef di vorbă…Cre că probele șele se cam sîmţau că prea aveam şeva stuchit la furcă.
   Au venit ei cam agale, dar or venit și niși stacana di vin n-o dat-o di-o parte, așe că după ci am dat noroașe am și trecut la ischitit.
  – Noroc, noroc, sănătate! Ia zîceţi, măi copchii, cum mai stă treaba? întrebai eu ca sî înșep discuția.
Fiu-meu mă privi oleacă cu nişte ochi nepăsători, de parcă eram di sticlă şi videa dincolo de mine, apoi se întoarse către celălalt:
  – Viky, ţi-ai făcut upgrade-ul la rami?
  Rami…cujetai eu, și drași or fi ăia?…şi ci sî li facă, oari? Și unde n-or înșeput, Mărie să grăiascî niște vorbe încâlșite de-mi părea c-or venit chinezoii la noi în sat.O iotă nu înțelejeam…dar niși nu arătam cât iș de bolând.
  – Că-ţi mai trebuie, continuă el, cu 3 giga nu faci faţă never la Dreamhack…Mai ales că apar noi versiuni, la acesta ca şi la altele. Şi mai vrei să ajungi în top de gaming…
  – Nu, zîce “Vichi”, nu mi-o dat tătuca bani, că e supărat, o fost pi la şcoală şi-i bengăni diriga de notele alea.
  Auzi la el, “notele alea” ! Aşa-i trebe! De la on linie li se traje, și crezi că al meu îi mai breaz, cî tătă ziulica se pușcă cu unii de mi-or spăriet și mâțili.
  -Păi măi, ți-o dat bani pentru HD 7950 şi nu-ţi dă şi pentru o amărâtă de memorie? Damn old man! Da şi tuu! Doar ţi-am explicat de-atâtea ori cum trebe vânate notele…cum vânam noi pe Battlefield Heroes…
  -Da, și bă, îi meritam, nu l-am ajutat in work, all summer? Full job, de dimineaţă pân la sunset?
  – Ei, lasă că nici io n-am scăpat de my father vara asta şi abia mi-a dat să-mi iau un GTX 660 de 2 giga pe 6000 de mega. Nu că n-ar merje, dar mă simt deja depăşit…în curând o să ajungă PC-ul meu o fosilă de tristă amintire.
  – Peter, cu timpul le vom schimba, nu-i prea departe vremea când jocurile online vor deveni o a doua realitate…Placa ta mai merge, in my opinion, dar trebuie să treci pe Radeon. Cu nVidia n-ajungi departe, listen to me!
  – Mă leşi? Ce poţi să spui de GeForce GTX 780 cu 3 “gigabaiţi”, memorie DDR5 sau de GeForce GTX 680 pe 4096MB, care-i în promoţie? Dă și tu un search să vezi un magazin online șmecher. Poor boy! Aşa ceva îţi trebuie să poţi spera că vei ajunge sometime gamer adevărat…
  – Pot să spun asta: HD 7970 cu 3072 de megabiţi, GDDR5. Adică Sapphire Radeon. Adică superioritate, aia zic! Ai intrat tu să cauţi? Plăci video ATI, dumb head!
  – Hello, Viky, ar trebui să te mai informezi. Intră pe Forum componente sa vezi cum se pune problema, apoi vino să talk about gaming!  nVidia e nVidia!

  – Băi, Peter man, ATI e ATI!
  Stai, aici am înţăles și io! Fișior-miu ţinea cu vidia iar celălat cu ati. Nu ştiu de ati, ci-i ăla, dar vidia?!
  – Păi ci-i mai tare ca vidia, bă ? zisei io, ferșit că ştiu dispri ci-i vorba. N-am lucrat eu în uzină cu el? Aveam cuţîte di strung şi burghie cu vidia, erau șele mai tari din sculerie! Are dreptate Petrişor, măi țâcă! Chitesc eu că nu știi prea multe. Pune mâna pi carti, că d-aia i supărat tac-to pe tine!
Beliră amândoi niști ochi către mine, cu nişte mutre uimite, de parcă eram vreo arătare daia de se sparie babili prin somn.
  – Lasă-ne, bre, că nu ştii matale d-aistea, zise ăl de-l reboteză fiu-miu cu Vichi, ridicându-se di pi scăunelul de lemn.
   Se ridică şi al meu, amândoi hăhăind spre poartă. În timp ce-mi mai sorgheam olecușică de putere din stacană, numa că-l aud pe fiu-miu zâcându-i șeluilat:
  – Îşi dă şi agricultura cu părerea! Știe tăranul ci-i șofranul…şi pe “Vichi” răspunzându-i cu o întrebare: “Sau face mişto di noi? “
  Io am rămas nedumerit până-n ziua de azi, când începui să scriu depeșa pentru dictare. Zbenga îl ia dacă nu scrie cum spun eu, și ciuciu mai vede parale pentru vidia sau alte burghie.
   Fă, sor-mio, ti-am scris tîe, că tu ești injineră și poate știi tu despre ci vorbeau ăștia,  și să-i spui și tu lu ăsta al meu cî  are dreptate, vidia îi mai tare decât A …ăla c-am și uitat cum îi zîce.
   Hai, fă, că-ți dau o balercă de vin și-un sac de barabule, că tot o fost ziua ta.Da, să-mi zici și de plăcile alea de cutremur. Ce zici fă, oari vini sau nu vini?
  
  Sî ni auzim cu bucurie, ti salută, frac-tu, Jică de la sculărie. 
 Surse imagini-1-Mediadot
                     – 2,3-blogul lui Geek

Articol scris pentru SuperBlog2013

14 thoughts on “Ce știe tăranul ce-i șofranul

    • Mulțam, Adrian!Tocmai am șeva vești pintru tine. Se mișcă plășile șelea, sî știi. S-or mișcat și azi noapte, pi la trei, după cum sporovăiesc ăștia di la tilivizor.Ghine că nu am sâmțit io!

  1. No fii atenta. Daca nu-ti da juriul nota maxima promit ca eu personal fac contestatie in locul tau.Si stii de ce? Pentru ca asta-i articol de promovat orice placa, fie ea si dentara. Si inainte sa plec hai sa-ti zic una, ca de la tara: “….ba, daca tot ai dat capacul jos de la calculator, arata-mi ma si mie unde-i uindousu ala!” Asta o vrut un client de-al meu sa fac. De-l descoperi tu, rogu-te, fami o pozna, sa-i arat si lu’ ala unde naiba-i uindousu…

    • Traiane, Traiane!Numai tu mă poți face să rad cu atâta poftă.Mulțumesc mult pentru gând.Știu că tu mă vei întrece, doar e domeniul tău.

  2. Nu va luati dupa cei de pe Dambovita, EVITATI TsIGANISMELE (mishto=harasho, bafta=udacia)

Leave a Reply