Cartea unui om obisnuit

12348766_1748918635320432_489592247_n

Cartea unui om obișnuit este o panoramă. Panorama unui suflet în care frumosul își iese din matcă, revărsându-se spre alte suflete ce-n adormirea lor visează îngeri purtători de mir, anestezic de-o clipă pentru uitarea atâtor dureri.

Cartea unui om obișnuit este o pagină de destin, prin care un anonim primește un strop de divinitate, strop care hrănește, asemenea lui Iisus, un deșert înfometat și însetat de frumos, dându-i cuvântul-pâine, alinându-i setea cu apa literelor din suflet- izvor. Pagină de destin plină cu roade-însemne adunate de sub Copacul cu vise.

Un om obișnuit nu are nevoie să fie numit poet, nici romancier. Nu se consideră scriitor și nici nu se visează pe frunte cu lauri. El se bucură știind că-n urma lui vor rămâne însemne-pași din Dansul anotimpurilor, însemne din anotimpul copilăriei când ciocolata era un vis de neatins, când mâna mamei era leacul oricărei dureri, când tata, ușor anesteziat de–un păhărel cu palincă, te învăța să dezlegi misterul cuvintelor, când jocul dragostei și-al întâmplării nu devenise încă un joc dintre o pisică și un șoricel, joc dureros de mai târziu, din vara vieții arzătoare.

Un om obișnuit este doar un OM, asemenea multor semeni, doar sufletul său este poate puțin mai mare, în el încăpând iubire infinită, pe toți punându-i pe aceeași treaptă, chiar dacă unii îl privesc de undeva de sus.

Pentru el un om este un om, indiferent de poziție, de culoare sau de religie, indiferent dacă este medic stomatolog sau moașă comunală, bogat sau cerșetor, țigan sau român, la fel cum și un câine este un câine, indiferent dacă-i Bichon sau maidanez.

Cartea unui om obișnuit este o corolă de Petale lirice răsfirată de vântul toamnei în Noaptea cuvintelor lungi, corolă ce a fost cândva o floare de păpădie, plantă ce trece peste anotimpuri asemenea vieții unui om obișnuit, răsărind, înflorind, albind, risipindu-se în aer, ninsoare urcând dinspre pământ înspre cer.

Din Inima unei păpădii, din Noaptea cuvintelor lungi răsărită sub Copacul cu vise într-un Dans al anotimpurilor purtând înspre voi Petale lirice, vin să vă salut, așa cum pot, așa cum sunt… un om obișnuit.

 

Am scris două teme într-una la provocarea lui Eddy.

3 thoughts on “Cartea unui om obisnuit

  1. Om obisnuit, dar care imparte iubire. Un om cu suflet mare, o carte deschisa asemenea ramurilor unui copac cu vise la umbra caruia vin adeseori si ma reincarc cu linistea pe care o reversi, om drag, asemeni unui puf de papadie. Te salut si eu cu drag si iti zic din nou, multumesc.

  2. E unul dintre putinele articole pe care le-am citit in ultima vreme si care m-au atras atat de mult. Totul, de la continut pana la modul de redactare, a fost foarte placut.
    Cartea nu mi-a fost dat s-o intalnesc pana acum. Am aruncat o privire si online acum si am gasit foarte putine de la Napoca Star, iar aceasta nu se afla printre ele.

    • Ma bucur ca a plăcut articolul. Sper sa va mai placa și altele dintre cele 700 scrise. Cât despre Dansul Anotimpurilor, mai există doar una, la mine. Am in schimb Inima unei păpădii, apărută în acest an. Imi este deajuns o adresa pe mail și eu o trimit cu drag.

Leave a Reply