Albatrosii

  photo tablouri_maritime_navale_stanciu_danil_albatrosi_2_zps35eae6cb.jpg

Ne-am intalnit doi albatrosi raniti, ratacind
Pe-o mare agitata, rascolita de furtuna si vant
Purtati  in colo si-ncoace de valuri  turbate
Cu aripi frante  in zbor si suflete inghetate
 Am ajuns  tarziu, obositi, pe salvatorul coral
Nu zburand,ci dusi zbuciumat de aprigul val
Am legat strans,unul altuia,aripa insangerata
Sufletul l-am incalzit cu raza  din soare furata
 
Obositi am adormit  in cantec vrajit de sirena,
Cu sufletul cald,increzatori in  speranta eterna
 Un singur albatros devenisem  in zborul spre mal
Plutind  imbratisati sau zburand peste aprigul val.

photo tablouri_maritime_navale_stanciu_danil

One thought on “Albatrosii

  1. Noi nu mai suntem noi când pleoapele coboară,
    Suntem un zbor de fluturi ce pajiştea-nconjoară,
    Cu dulci lumini şi umbre-n rotiri de bumerang,
    Îngemănaţi în dansul nebun de yin si yang.

    Noi nu mai suntem noi când soarele apune,
    Suntem o lampă veche în noaptea de tăciune,
    O flacără în care noi ardem împreună,
    O flacără-ntrupată din soare şi din lună.

    Noi nu mai suntem noi de când ne-am întâlnit
    Şi-am transformat o sumă de doi în infinit
    Ce e egal cu unu, întregul rezultat
    Din albatroşii gemeni şi zborul lor visat.

Leave a Reply