
. Iarna-n alb a îmbrăcat. Pomii, oraș, drumul și pasul, Țurţuri reci împodobesc Casa, gardul, urma, nasul. A cernut făină cerul, Totu-n jur a-ncărunţit, De –atâta îniernare, Chiar și părul mi-a albit. E polei, grade puține Sunt în aerul polar, Mi s-a stins focul în sobă Și nici lemne n-am măcar, Să îmi pun în jar castane Palmele să le-ncălzesc, Să nu-o pun de mămăligă Și de ger să mă sfârșesc. Inima ...